„Ultima zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, Bobotează, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospeţele şi manifestările orgiastice.

Petrecerea zgomotoasă a femeilor căsătorite, organizată în ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi după Bobotează) care păstrează amintirea manifestărilor specifice cultului zeului Dionisos, este numită în judeţele din sud-estul României (Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea şi Constanţa), Ziua Femeilor, Iordănitul sau Tontoroiul Femeilor (Ion Ghinoiu – Datini şi obiceiuri de Bobotează).

Iordănitul - De la Bobotează la Sf. Ioan, grupuri de feciori merg cu Iordanul. Ei împrumută busuioc şi agheasmă de la preot (folosite de Bobotează) şi merg pe la casele oamenilor, botezîndu-i şi iordănindu-i. Feciorii iau în braţe fiecare membru al familiei şi se învîrtesc. Unii oameni se luptă cu aceştia ştiind că „iordănitorii” sînt ajutaţi de Sf. Ioan care dă putere şi celui care se luptă cu ei. Se spune că dacă un flăcău a fost „iordănitor” un an, trebuie să continue trei ani la rînd.

Udatul Ionilor - Unul dintre cele mai comune nume la români este Ioan. În dicţionarul etimologic semnificaţia acestui nume este „cel de care Dumnezeu are milă”. Patronul spiritual al celor care poartă acest prenume este Sfîntul Ioan Botezătorul, care se serbează în 7 ianuarie.

În Transilvania şi Bucovina, cei care se numesc  Ioan au o sărbătoare aparte, numită „Udatul Ionilor”. Ritualul de botezare simbolică are integrat în el şi momente care amintesc de sărbătorile greceşti sau romane ale începutului de an.

Prin analogie se poate ajunge şi la o asemănare cu ritualurile tracice care îi erau închinate lui Dionysos.