Portret

Născută pe meleaguri dâmboviţene, în Perşinari, locul care l-a dat României şi pe marele Ion Dolănescu, Maria Cârneci face parte dintr-o generaţie de aur de interpreţi de muzică populară, care va rămâne în memoria multora peste ani. Fire bonomă, veselă, Maria Cârneci este iubită de public, iar spectacolele, turneele şi evenimentele la care este invitată să cânte reprezintă măsura valorii sale.

Oriunde răsună melodiile Mariei Cârneci este viaţă, pentru că interpreta este sufletul fiecărei petreceri şi oamenii o primesc mereu cu braţele deschise! În materialul de mai jos vă vom dezvălui lucruri interesante din viaţa îndrăgitei artiste, mai mult sau mai puţin ştiute.

„Educaţia porneşte din familie”
Numele Mariei Cârneci are o rezonanţă puternică în muzica românească, fiind una dintre interpretele de folclor şi de muzică lăutărească apreciate de românii din ţară, dar şi din Diaspora. Născută într-o familie simplă, nu a visat vreodată să atingă culmile succesului, nici că prin muzică va ajunge să viziteze lumea!

Amintirile din copilărie îi aduc zâmbetul pe buze şi, începând istorisirea despre vremea când era „mică”, aproape că îi răsar lacrimi de dor în colţul ochilor… „Să ştiţi că nu am avut o copilărie luxoasă. Eu sunt cea mai mică dintre cei cinci fraţi (tatăl meu este încă în viaţă) şi am trăit modest, dar foarte curat. Nu am copilărit cu păpuşi Barbie, maşinuţe sau biciclete, dar jucăriile pe care le aveam ni le confecţionam singuri din cârpe. Îmi aduc aminte că foloseam mătasea de porumb pentru a face părul păpuşilor. Pentru mine valorează infinit mai mult decât cele de astăzi. Dar, aşa cum a fost, copilăria mea a fost perfectă. Părinţii noştri ne-au învăţat ce înseamnă disciplina şi ne împărţeau diverse sarcini.

De exemplu, fraţii mei se ocupau de animale, iar noi, fetele, de curăţenie. Eram organizaţi, şi asta a contribuit enorm în formarea caracterului meu. După părerea mea, educaţia porneşte din familie, iar acei şapte ani de acasă, ce nu se învaţă la nicio şcoală, îşi spun cuvântul şi te urmăresc toată viaţa! Educaţia o ai din familie şi graţie acesteia mă consider un om normal, pe care succesul nu l-a schimbat!”.

Citeşte mai mult... Comentarii (3)

Lucian Drăgan:” Am ales să trăiesc pe ritmurile muzicii!”

Născut pe plaiuri ardelenești, la Lipova într-o familie de instrumentiști, Lucian Drăgan a dus mai departe tradiția familiei. Artistul și-a trăit viața pe note muzicale, deoarece, așa cum afirmă a crescut în casă alături de cântecul popular. A fost admirat de mic, încă din clasele primare când făcea spectacole cu tatăl lui, persoana din viața lui Lucian Drăgan care i-a șlefuit talentul și i-a insuflat dragostea pentru muzică.

Din 1995 și până în prezent, cântărețul a scos pe piață numeroase piese pe care publicul din România, dar și de peste hotare le cere la spectacole. Mai multe detalii despre ascensiunea carierei sale ne va spune chiar Lucian Drăgan, în interviul de mai jos.
Atenție! Se fură piese!

- Ați moștenit de la părinții dumneavoastră cea mai mare avere, talentul. Dar care au fost pașii parcurși pe drumul succesului?
- Chiar de la început am fost perseverent în meserie! Am insistat chiar dacă pe moment am crezut că nu se poate. ...

Citeşte mai mult... Comentează

Cucurigii: “Așa suntem noi, 2 în 1, ca detergentul!”

„Salutare stimate roman!”, este salutul cu care Cucurigii alias Puiu (Valeriu Pavel Dan) și Jul (Iulian Niculae) vă întâmpină în fiecare zi de luni până vineri pe postul de teviziune Etno între orele 8.00 și 12.00.

“Cucurigii jumuliți” este emisiunea care practic a lansat acest post TV și a fost o rampă de lansare pentru cei doi.

Plini de umor și cu invitați printre cei mai aleși matinalii ne vor povesti despre începutul lor profesional, pățanii, dar și despre o lecție de viață primită de la o telespectatoare fidelă a emisiunii, în interviul de mai jos.

Unul balerin, iar celălalt bebeluș
- Cum v-ați cunoscut, dar mai ales, cum ați devenit un cuplu pe scenă?..

Citeşte mai mult... Comentarii (15)

Sava Negrean Brudaşcu:” Sunt mândră că sunt româncă”

Sava Negrean Brudaşcu este o ardeleancă păstrătoare de tradiţii, care a purtat în suflet dragostea faţă de pământul muncit de străbunii săi.

Când stai de vorbă cu ea te învăluie un sentiment de linişte, poate şi datorită graiului molcom venit din inima Ardealului. Cuvintele şi căldura omenească pe care o emană fascinează.

Ne-a povestit cu surâsul pe buze, cu tristeţe, mulţumire sau nostalgie în priviri întreaga sa viaţă.

Cele mai multe lacrimi le-a dăruit amintirii copilăriei şi părinţilor, dar fericirea şi mândria i-au sclipit în ochi când ne-a vorbit despre fiica sa, Eileen Sânziana, al cărei nume înseamnă în limba irlandeză „lumină”, avocat în Baroul din Cluj.
„Viaţa mea a fost grea de la începuturi”

Citeşte mai mult... Comentarii (3)

Marius Ciprian Pop, un artist cu har

Marius Ciprian Pop este un mare artist al României, călăuzit în viaţă de Dumnezeu şi dragostea pentru muzica populară. Este preot, prezentator de emisiuni, artist şi ofiţer în cadrul Academiei de Poliţie. Este un om complex, cu un mesaj încărcat de spiritualitate.

Un ardelean ieşit din tipic

De fel, Marius Ciprian Pop este din Cluj, născut la 1 septembrie 1976. Copilăria şi-a petrecut-o la poalele Apusenilor. I-a plăcut enorm acea perioadă din viaţa sa. Vocaţia de preot se regăseşte în copilăria lui, când mergea la biserică împreună cu bunicii, sau în călătoriile cu părinţii la bisericile de prin nordul Moldovei. Tot în acea perioadă a început să cânte, la grădiniţă, la serbări, la spectacole...

Citeşte mai mult... Comentarii (4)

Nemuritorii: "Noi, românii, ne-am nascut si murim cu doina"

Au aparut ca trupa in peisajul etno in urma cu doi ani. De atunci, au lansat deja trei albume si 15 videoclipuri. Constantin Ungureanu, Cornel Banica si Cristinel Stanciu sunt Nemuritorii, reprezinta zona folclorica a Munteniei, iar melodia care ii caraterizeaza are spirit haiducesc, Daca ma supar o data.

Pâna in martie 2007, Constantin Ungureanu, Cornel Banica si Cristinel Stanciu au avut o activitate artistica independenta. Primii doi au fost, si inca sunt, solisti vocali ai Ansamblului "Plaiurile Mioritei" din Buzau.

Citeşte mai mult... Comentarii (5)

Tatiana Osiceanu, o moldoveanca adoptata de Oltenia

Pentru botosaneanca Tatiana Iluca Osiceanu, folclorul a fost cel mai bun prieten, inca din primii ani de scoala. A participat la numeroase concursuri si festivaluri, unde, datorita talentului si pasiunii, a obtinut numeroase premii.

A cântat in ansambluri folclorice din Botosani si Piatra Neamt, pentru ca apoi sa ajunga la "Doina Oltului" din Slatina, unde iti perfectioneaza stilul de interpretare. In anii '80, se stabileste in Bucuresti, unde colaboreaza cu ansambluri de prestigiu, ca "Doina", "Rapsodia Româna" sau "Ciocârlia".

Tatiana Iluca Osiceanu are un sot minunat, care i-a facut o adevarata colectie de costume populare oltenesti si doi fii, Alexandru si Petrisor...

Citeşte mai mult... Comentează

Alexandru Jidveianu: "Toate scandalurile mele au fost fabricate de presa"

Alexandru Jidveianu, pe numele sau adevarat Laszlo Elek, este singurul interpret de nationalitate maghiara care cânta exclusiv folclor românesc.

S-a nascut in Ardeal, pe 22 martie 1968, in localitatea Jidvei. A debutat, la vârsta de 16 ani, pe Câmpia Libertatii de la Blaj, unde a cântat in fata a peste 20 000 de oameni.

A urmat apoi cursurile Scolii Populare de Arta din Târgu Mures. A fost angajat in Ansamblul “Târnaveanca”, de la Casa Armatei din Medias. Urmatorul pas in cariera, in anul 1991, a insemnat concursul pe care l-a sustinut la “Rapsodia Româna” din Bucuresti, pe care l-a trecut cu succes. A fost angajat, o scurta perioada de timp, si la Teatrul de Revista "Fantasio" din Constanta...

Citeşte mai mult... Comentarii (5)

Benone Sinulescu: „Regretul vietii mele e ca nu m-am insurat mai devreme, dar cu aceeasi persoana”

Se spune ca misterul tineretii eterne li se dezvaluie doar celor alesi. Judecând dupa forta si vitalitatea pe care le are, dar mai ales dupa timbrul glasului sau, Benone Sinulescu se numara printre acestia. Vedeta incontestabila a muzicii populare românesti si campion al adoratiei Mariei Sale, Publicul, Benone Sinulescu ne-a permis accesul la arhiva sa cu amintiri pretioase, pe care ni le-a impartasit cu umorul sau unic.

"Mama avea mintea la purtator"

- Ati inceput sa cântati in copilarie, intr-un pom din curte... Mai exista acum acel copac al copilariei?

- Copacul copilariei mele, din pacate, nu mai exista, pentru ca la Siriu, locul unde m-am nascut eu, s-au facut multe modificari. Avea poezia lui! E foarte adevarat ca, din dorinta de a ma vedea lumea, ma cocosam in copacul de care amintesti si cântam de mama focului...

Citeşte mai mult... Comentarii (1)

Tinu Vereşezan a renunţat la fotbal pentru muzică

A „debutat” la vârsta de 7 ani, când tatăl său i-a adus un acordeon. A fost foarte nemulţumit, neplăcându-i. Credea că numai ţiganii cântă la acordeon şi l-a pus deoparte. Numai că, după doi ani, întorcându-se de la şcoală, s-a apucat să cânte, aşa, în glumă, şi a început să-i cam placă. Prima piesă pe care a cântat-o a fost „Ciobănaş cu 300 de oi”.

Mama sa cânta la Ansamblul Casei de Cultură din oraşul Lipova, însă nu l-a forţat să cânte. De atunci, Tinu a ieşit în fiecare zi pe banca din faţa casei pentru a cânta la acordeon, primind, de fiecare dată, câte 5 lei de la inginerul fermei vinicole din apropiere, drept „răsplată”. Mai târziu a aflat că acesta era un aranjament al părinţilor, care vroiau să-şi stimuleze odrasla...

Citeşte mai mult... Comentarii (10)

Nicu Paleru: “Dacă m-aş mai naşte o dată, tot muzică aş face!”

Vedetă incontestabilă, Nicu Paleru, artistul ale cărui spectacole sunt mereu o explozie de trăiri şi emoţii, ne-a permis accesul la zestrea sa cu amintiri, pe care ni le-a împărtăşit cu savoarea sa unică.

"Mama m-a iniţiat în tainele muzicii"

- Domnule Nicu Paleru, la dumneavoastră, aventura prin lumea muzicală a început foarte devreme. Aveaţi doar 3-4 ani când v-aţi îndrăgostit de muzică.

- Mama a fost cea care m-a iniţiat în tainele muzicii. Aveam într-adevăr 3-4 ani când ne lua seara în pat, pe mine şi pe sora mea, şi ne cânta dintr-un caiet de 200 file, în care avea strânse romanţe, tangouri şi multe alte melodii de suflet. Pentru că nu ştiam să citesc, învăţam cuvintele din gura mamei, încă de atunci...

Citeşte mai mult... Comentarii (6)

Mai multe articole..

<< Început < Anterior 1 2 3 4 Următor > Sfârşit >>

JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Retele sociale

Revista Taifasuri

Un ardelean ieşit din tipic